Caută în folclor: lup
Omul de flori cu barba de mătasă sau povestea lui Făt-Frumos
A fost odată ca niciodată, daca n-ar fi, nici că s-ar mai povesti, cînd lupii beau tutun și urșii făceau săpun, de-și ungeau femeile fețele și uncheșii bărbile.
A fost odată un...
Pasărea măiastră
A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...
Voinicul cel cu cartea în mână născut
A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...
Voinicul cel fără de tată
A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...
Zâna zânelor
A fost odată un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi fel şi chipuri cum să facă să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Într-o noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de...
Capra din Cozmești: Ța, ța, ța, caprițo, ța
Capra din Cozmești:
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Ța, ța, ța, la munte, ța!
Ța, ța, ța, la iarbă verde,
Unde lupul nu te vede!
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Că pun mâna pe nuia!
Și nuiaua-i de cireș
N-ai sa știi pe und-să ieși!
Ta, ța,...
Daca n-ar exista dusmani, n-ar exista lupte, daca n-ar
exista lupte, n-ar exista biruinte, daca n-ar exista
biruinte n-am purta cununa.
Sfântul Valentin - ziua îndrăgostiților
Există multe opinii cu privire la ziua de Sfântul Valentin. Unele consideră că numele vine de la un roman care a fost martirizat pe motiv că a refuzat să renunțe la religia creștină. Legenda spune că...
Decembrie - Undrea
Luna Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, acel calendar al cărui început de an debutează pe 1 martie și este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian și Gregorian, calendarul pe care îl folosim acum în epoca...
Pacurarul satul de oi
Păcurarul satul de oi:
Colo jos, colo mai jos
Oi linoi, linoi, lar Doamne
Ce turme de oi s-o scos
Pa ratutu cel frumos!
- Da la turma cine-si umbla?
- Umblă-si Lariu, pacurăriu,
C-on topor incolturat,
C-on fluier inverigat.
-...
Aparenţele uneori înşală; oaia din faţa ta poate fi un lup deghizat.
Descântec de dragoste (cu apă neîncepută, busuioc și miere)
Descântec de dragoste
Se descânta cu apă neîncepută, cu stebla de busuioc și miere cununată, cu care se unge îndrăgostitul:
Mă sculai,
Mă spălai,
Mă pieptănai,
Mă spălai
Cu apă de plai,
Cu apă de năstrapă,
Cu o steblă de busuioc....
Descântec (vrajă) de dragoste: Duminica mă sculai, Vadra-n mână o luai...
Descântec (vrajă) de dragoste
Descântătoarea mestecă cu un fir de busuioc într-o sticlă cu apă, din care trebuie să bea cel căruia i-a descântat:
Duminica mă sculai,
Vadra-n mână o luai,
La fântâniță plecai,
Pe poteca necălcată,
Pe...
Descântec de făcături: Duminecă dă dimineață mă sculai,...
Descântec de făcături:
Duminecă dă dimineață mă sculai,
Nici pă ochi nu mă spălai,
Pă potecă la răsărit apucai,
Pă potecă călcând
Și dragoste-adunând
Și-ncepui să plâng
Și să mă frâng
Dă făcături,
Dă dătături,
Dă fermecături....
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită...
Descântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită
Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câine cruciş și, de s- a scutura, nu i-i nimic omului....
Descântec de deochi: Pe cine a dat deochiul, Pe-acesta gătești calul...
Descântec de deochi:
Pe cine a dat deochiul,
Pe-acesta gătești calul:
Treacă dealul,
Unde ajunge pe domnul său,
În gură bagă-se
La inimă așază-i-se,
Acolo să pice,
Acolo să răspice.
Ca scuipatul pe mare,
Ca roua de soare.
De...
Din colibe
Din colibe-n stânci ascunse
Pe cărări de lupi pătrunse
Vin ciobanii-n tropote
Cu colinda-n clopote.
Scoală, gazdă, nu dormi! (*)
Sună-n sat şi-n sat răsună
Veste mare, veste bună.
Că-i cu miei şi piţărăi
Şi cu Domnul printre ei. (*)...
