Caută în folclor: intelep

Cea mai mare înţelepciune este bunătatea.

Prostul străluceşte de înţelepciune până nu-şi deschide gura.

Mama iubeşte duios, iar tatăl cu înţelepciune.

O picătură de noroc valorează cât un sac de înţelepciune.

Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în noroi.

Vrednicia fără înţelepciune e ca o frumuseţe fără ochi.

Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în tină.

Mai multă înţelepciune găseşti în feţele cele urâte decât în cele frumoase.

De grăieşti puţine şi bune, arăţi înţelepciune.

Nu poţi cumpăra înţelepciune la târg dacă nu e deloc acasă.

Omul poate dobândi cunoaştere, dar nu înţelepciune. Unii dintre cei mai mari proşti erau oameni învăţaţi.

Gura inteleptului cand se deschide tu inchide-o pe a ta.

Omul intelep isi face vara sanie si iarna car.

Doi feți cu stea în frunte

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana...

Florița din codru

A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...

Zâna munţilor

A fost odată un împărat foarte viteaz; toate împărăţiile de prinprejurul împărăţiei sale îi cerea sfaturi: atâta era de drept şi înţelept. Când se isca sfadă între dânşii, la acest împărat mergeau mai întâi la judecată şi, cum...

Vorbele intelepte vin din gurile oamenilor simpli.

Patimile nebunilor sunt învăţătura înţelepţilor.

Pâinea neghiobului e-n burta înţeleptului.

Cel care şi-a ales un bun oaspete, dă semn că are înţelepciune!