A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...
A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...
Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână și nu samănă toate unul cu altul"....
1) Fata care voiește să-și facă de dragoste, se duce mai întâi sâmbătă seara în scăpătatul soarelui și ia apa din fântână într-o oală sau sticlă curată. Ajunsă la fântână zice versurile primei părți a...
Descântec de frigare:
Sare focu' să stingă apa,
Sare apa să stingă focu',
Sare la cutare
Și stinge pocităr'le,
Întâlnitur'le
Săgetătur'le
Dân mâni,
Dân schinare,
Dân chept,
Dân plămâi,
De su' plămâi,
Din băier'le inimii,
Din...
Descântec de pocit (deochi)
Când îi curge omului sânge din nas, instantaneu, ori când omul își pierde puterea din mână ori din picior, atunci trebuie să-i descântăm de pocit. Descântecul este următorul:
S-a luat (cutare),
Pe cale, pe...
Descântec pentru laptele pierdut:
Marți sau vineri seara, când e lună plină, luăm tărâțe și sare și le mestecăm laolaltă în pragul grajdului, făcând peste ele cruce cu un cuțit și zicem:
- Nea, Suraie, nea,
Nu te strig pe tine,
Ci...
