A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii,...
Psalmul 24:
Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu.
Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei....
Descântec de deochi:
A plecat cutare pe cale,
Pă cărare,
Pân' la 99 de cruci în cale,
S-a-ntâlnit cu dăoachetorii,
Cu dăoachetoarilii,
Cu strigoi,
Cu strigoaice,
Cu moroi,
Cu moroaice;
S-a-ntâlnit cu ele-n cale,
Fața i-a...
Izdatul este o boală de inimă ce se manifestă prin slăbiciuni, dureri ascuţite la inimă sau chiar sub inimă. Femeia care descântecă îşi face întâi cruce de trei ori şi zice:
Crăpi izdate,
Necurate
O dată.
Crăi...
Descântec de Muma Pădurii:
M-am sculat marţi dimineaţa,
Bună, sănătoasă,
Grasă şi frumoasă,
M-am uitat să văd Soare răsărind
Şi-am văzut Muma Pădurii viind,
Ca o iapă nechezând,
Ca o scroafă gâfâind.
Şi cum a venit, cu gura m-a luat...
Descântec pentru "mâncărimea de inimă"
Se ia un păhărel de miere şi un cuţit. Cu cuţitul se taie bucăţele mici foile unei flori de bujor şi, tot amestecând aceste foi cu miere, se descântă. Mierea cu floarea de bujor se dă copilului bolnav....
Descântec de moroi:
Tu moroiule,
Tu strigoiule,
Tu să-ţi mănânci inima ta,
Maţele tale,
Ficaţii tăi,
Carnea ta,
Oasele tale,
Pielea ta,
Că cu cuţitul te-oi tăia,
Cu vin te-oi uda,
Cu busuioc te-oi afuma,
Cu tămâie te-oi...
Descântec de dragoste și de ursită:
Se descântă la soc, la alun și la măr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun și trei de mar dulce. Se descântă la fiecare copac și bețele se pun sub cap, apoi visezi ursitorul - și vine.
Soc...
A fost odată ca niciodată
Era un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer.
Trimise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea...
A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie:
– Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să ne fie copil....
Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...
