Caută în folclor: gand

Cine umblă pe drum cu gândul acasă, îşi pierde căciula în târg.

Nerodul întâi o croieşte, apoi se gândeşte.

Prostul întâi vorbeşte ş-apoi se gândeşte.

Cu cuvântul te mângâie, dar cu gândul te sfredeleşte.

Hoţul nu se gândeşte la păcat.

Cui e flămând, pita îi e în gând.

Celui flămând pâinea-i în gând.

Stomacul când chiorăieşte, la mâncare gândeşte.

Săracul cu gândul se îmbogăţeşte.

Nu-i cum gândeşte omul, ci cum vrea Domnul.

Popa când tămâieşte, la banii tăi se gândeşte.

Sărută crucea şi gândeşte la faptele tale.

Una vorbeşte şi alta gândeşte.

Cartea-i pentru a citi, mintea - pentru a gândi.

A vorbi fără a gândi, înseamnă a trage fără a ţinti.

A gândi poezia înseamnă a nega poezia.

Ascultă de o sută de ori, gândeşte de o mie de ori şi vorbeşte doar o singură dată.

Beţivul începe să se gândească după ce se trezeşte.

Apa liniştită nu are de gând să primească reflecţia gâştelor migratoare.

Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă: Și-a luat (cutare) vacă...

Descântec pentru laptele luat de la cutare vacă:

Luăm tărâță de grâu sau de porumb, și mestecându-le cu sare zicem peste ele:

Și-a luat (cutare) vacă
Pe cale, pe cărare,
Și-a ieșit în câmp,
În câmpul cu hrană,
În câmpul cu mană:
S-a...