Caută în folclor: gaina

Cocoşească-se găina unde vrea, numai să se ouă acasă.

Cu un grăunte nu se îngraşă găina.

Dacă ar face cocoşul ouă, ar fi găină.

Dacă găina ar cânta cucurigu, ar fi cocoş.

Nu se mai vâră găina în oul din care a ieşit.

Şi o găină chioară scurmând găseşte câteodată mărgăritare.

Vulpea, după ce a îmbătrânit, s-a făcut găinăriţă.

Fură oul de sub găină şi viţelul din vacă.

Ţăranu-i gât de găină, iar boierul picior.

E mai hâtru oul decât găina.

Ai început să te uiţi numai la Dumnezeu ca găina când bea apă.

Chiar şi găina când bea apă se uită în sus.

Mai bine azi o vrabie decât mâine o găină.

Strigă lelea Anghelină
Ca s-o scap de o găină,
Și tot strigă şi mă cheamă
Că de câine n-are teamă.

Răspuns: Râma

Ce naste neinsufletit din insufletit, si insufletit din neinsufletit.

Raspuns: Gaina si oul

Codata,
Coltata,
Cu suba roscata.
Seara la poiata
Pe furis da roata.
Cumetrita sugubeata
O gaina-ar vrea, o rata
Ca-i de meserie... hoata.

Raspuns: vulpea

Bădica Traian: Aho, aho! Bună seara, buni gospodari,...

Bădica Traian:

Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toți de bine.

Și nouă de folos
C-am ajuns sănătoși!
Stați băieți și nu urați
Sama bine să luați!

Și de acu, flăcăi, urați,
Zurgălăi...

Zâna apelor

Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.

Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...

Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit

A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...

Fata babei și fata moșneagului

Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot...