Caută în folclor: focul

Rosu si suplu,
Iute ca focul.
Ce sa fie?

Raspuns: ardei iute

În seara de Crăciun: Afară ninge liniștit, În casă arde focul

În seara de Crăciun:

Afară ninge liniștit,
În casă arde focul;
Iar noi pe lângă mama stând,
Demult uitarăm jocul.

E noapte, patul e facut,
Dar cine să se culce?
Când mama spune de Iisus
Cu glasul rar și dulce.

Cum s-a născut...

Ionel, Ionelule:

Cand se duce lumea la culcare
Cine imi sta beat prin carciumioare?
Si in fiecare dimineata
Cine-mi sta cu-n felinar in brate?
Este Ionel, bata-l norocul,
Care bea ca sa-si inece focul,
Focul care-i frige inimioara,...

Doina:

Baba Cloanta

Sede baba pe calcaie
În tufarul cel uscat,
Si tot cata ne-ncetat
Cand la luna cea balaie,
Cand la focul cel din sat.

Si tot toarce cloanta, toarce,
Din masele clantanind
Si din degete plesnind.
Fusu-i...

Lirica de haiducie

Doina haiduceasca:

Arza-te focul, rachita,
Ca esti neagra si parlita,
Si nu esti inca-nfrunzita,
Ca sa-mi fac curea la flinta
Din coaja ta nedubita;
Sa mi-o spanzur la spinare
Si s-apuc in codrul mare
Pe...

Fata moșului cea cuminte

A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare.

Baba, însă, punea pe fata...

Ivan Turbincă

Era odată un rus, pe care îl chema Ivan. Și rusul acela din copilărie se trezise în oaste. Și slujind el câteva soroace de-a rândul, acuma era bătrân. Și mai-marii lui, văzându-l că și-a făcut datoria de ostaș, l-au slobozit din...

Neghiniță

A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la...

Pasărea măiastră

A fost odată un împărat evlavios şi bun. El avea trei feciori. Pe lângă multe bunătăţi ce făcuse oamenilor din împărăţia lui, a ridicat şi o monastire de care să se ducă pomina. A împodobit-o cu aur, cu pietre nestemate şi cu...

Cine creste cand mananca si moare cand bea?

Focul.

Începutul focului e scânteia; începutul dragostei e privirea.

În faţa focului, nu aprinzi lumânarea.

Ziua de ieri e deja cenuşă, iar cea de mâine e încă lemn verde. Doar astăzi focul străluceşte în lampă.

Nu trebuie să laşi nicio urmă a focului, a datoriei şi a bolii.

A pretinde că-ţi satisfaci dorinţele prin pasiuni este ca şi cum ai crede că poţi stinge focul cu paie.

Nu trebuie să laşi nici o urmă a focului, a datoriei şi a bolii.

Nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverşunează, ca focul când îl zgândări.

Când mâţa şade în vatra focului şi se uită în cuptor, are să fie frig.

Chiar şi pe lumea cealaltă o să trebuiască să-i slujim pe nobili: ei o să stea în cazane, noi o să aţâţăm focul.

Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele: Ieși focule, foc...

Descântec de foc, de vânt, sau fapt de vânt sau bube rele:

Buba cea rea, sau dălacu, de regulă o capătă omul de la animale, care au suferit de dălac (antrax).

Luăm o strachină curată și punem nouă cărbuni de foc și ținând-o către cel...