Caută în folclor: domni

Făgăduinţa domnilor, nădejdea nebunilor.

Ferice de cel ce nu deschide uşa domnilor.

Schimbarea domnitorilor, bucuria nebunilor.

Sărăcia strică domnia.

În dragoste şi în domnie nu încape tovărăşie.

La sfârşitul luminii

Trâmbiţa-vor îngerii
La mulţi ani, la mulţi ani
Trâmbiţa-vor îngerii

Din patru colţuri de lume
La tot omul pe-al lui nume
La mulţi ani, la mulţi ani
La tot omul pe-al lui nume

Să iasă la Judecată
Morţii cu cei vii...

Iancu Jiianul:


Foicica trei gutui,
Trei gutui, trei alamai,
Iancule, de unde vii?
— Ia, d-aci, de peste Jii!
— Iancule, ce-ai targuit?
— Dat-am aur si argint
Pe vro cinci oca de plumb,
Sa duc la baieti in crang;
Ca baietii,...

Plugușorul satiric: Frunză verde de mărar, Bună seara gospodari

Plugușorul satiric:

Frunză verde de mărar,
Bună seara gospodari.
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine.

De dormiți, de nu dormiți,
Va rugăm să vă treziți.
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră.

Noi...

Stefan Voda:

În oras, in Bucuresti,
La casele mari, domnesti,
În curte la Stefan Voda,
Mare masa mi-e intinsa
Si de mari boieri coprinsa,
De boierii
Sfatului
Stalpii
Tarigradului,
Sfetnicii
'Mparatului.
Ei la masa ce mananca?...

Eu sunt Barbu Lautarul:

Eu sunt Barbu Lautarul,
Starostele si cobzarul,
Ce-am cantat pe la domnii,
Si la mandre cununii.

Of, Of, Of mi-aduc aminte,
Of, Of, Of ca mai-nainte,
Nici un chf nu se facea,
Fara asta cobza a mea....

Dochia si Traian:

Între Piatra Detunata
S-al Sahastrului Picior,
Vezi o stanca ce-au fost fata
De un mare domnitor.
Acolo de rea furtuna
E lacasul cel cumplit,
Unde vulturul rasuna
Al sau cantec amortit.
Acea doamna e Dochie,...

Balada lui Stefan cel Mare:

În cetatea parasita, care de pe munte
Catra nouri inca nalta o carunta frunte,
Unde trecatoriul s-astazi cu respect se-nchina,
A domnit odinioara vechea eroina;
Pe atuncea se lupta pastoriul moldovan
Si...

Lirică de haiducie: Andrii Popa

Cine trece-n Valea-Seacă
Cu hamgerul fără teacă
Și cu pieptul dezvelit?
Andrii-Popa cel vestit!

Șapte ani cu voinicie
Și-a bătut joc de domnie
Și tot pradă ne-ncetat,
Andrii-Popa, hoț bărbat!

Zi...

Aleodor împărat

A fost odată un împărat. El ajunsese la căruntețe, și nu se învrednicise a avea și el măcar un copil. Se topea d-a-n picioarele, bietul împărat, să aibă și el, ca toți oamenii, măcar o stârpitură de fecior, darǎ în deșert....

Broasca țestoasă cea fermecată

A fost odată un împărat, și el avea trei feciori. Când le-a venit și lor vremea de însurătoare, le-a zis împăratul:

– Dragii mei copii, v-ați făcut mari; mergeți de vă căutați ursitele, ca să intrați și voi în...

Băiatul cel bubos și ghigorțul

A fost odată un băiat. El, de la nașterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se curețe de bube? dară în deșert. Băieții la joc și fetele la horă îl huiduia și fugiau de dânsul ca de o lepră.

Și...

Făt-Frumos cel rătăcit

A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...

Făt-Frumos cu carâta de sticlă

A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...

George cel viteaz

A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ei în căsătorie și nu putură face și ei măcar o stârpitură de copil. În cele de pe urmă, împăratul porunci împărătesei soției lui, că dacă într-un an de zile de aci...

Găinăreasa

A fost odată un împărat și o împărăteasă. În căsătoria lor ei au trăit ca frații, și numai o fată au fost făcut. Ca și mumă-sa, această fată, din naștere, era cu o stea în frunte. Murind împărăteasa, a lăsat cu sufletul la ceasul...