A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
A fost odată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că n-avea decât pe unchiașul ei. Și unchiașul, ba la pădure, ba la...
Sus în vârful muntelui- bis
Ai, lerui Doamne (*),
În mijlocul codrului.
Îmi sunt două lemnişoare: (*)
Bradul verde, teiul alb.
Şi-amândouă se sfădesc. (*)
Zise bradul către tei:
„Măi, teiule, frate-mi...
