A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună.
Împărații, vecinii...
A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...
A fost odată un om, căruia i se urâse cu deșertăciunile cetăților și se făcuse sihastru. Vezi că văzuse el că tot nu e nimic de lumea asta oarbă și d-aia se dusese în sihăstrie. Acolo el avu vecini fiarele...
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
Cică erau odată o babă și un moșneag: moșneagul de-o sută de ani, și baba de nouăzeci; și amândoi bătrânii aceștia erau albi ca iarna și posomorâți ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Și, Doamne! tare mai erau...
Era odată o babă și un moșneag. Baba avea o găină, și moșneagul un cucoș; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi și baba mânca o mulțime de ouă; iar moșneagului nu-i da nici unul. Moșneagul într-o zi perdu...
A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...
Capra din Cozmești:
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Ța, ța, ța, la munte, ța!
Ța, ța, ța, la iarbă verde,
Unde lupul nu te vede!
Ța, ța, ța, caprițo, ța,
Că pun mâna pe nuia!
Și nuiaua-i de cireș
N-ai sa știi pe und-să ieși!
Ta, ța,...
Cea mai mare avere a omului este sănătatea, toate celelalte decurgând de aici. Când nu suntem sănătoși nu știm ce bogăție aveam, abia când ne îmbolnăvim devenim conștienți de ce am pierdut. E bine ca din când în când să...
Mândru joaca Patru-n Raiu'
Raiu-i mândru', luminosu'
Și tăt joacă și sa uită
Doar îl vede cinevare
Raiu-i mândru', luminosu'
Da' nimenea nu-l videre
Nu ma'dalbu'taicasau
Raiu-i mândru', luminosu'
Și tat joaca și sa uita.
Pe tre, Petre,...
Descântec de făcătură:
Luăm cămașa femeii bolnave și să avem la îndemână un mai cu ajutorul căruia se bat hainele la spălat, o săcure, o seceră și o lingură, și începem a zice:
Hăi Rujană roșie,
Cu buzele galbene.
La (cutare) nu veni:...
Bună seara gospodari!
Venim cu ursul din deal,
Dacă bine și voiți
Ursul nostru să-l primiți!
Na! Na! Na! Martine, na!
Nu te da, nu te muia,
Că pun mâna pe nuia,
Și nuiaua-i de răchită,
Hai, Martine, la pământ,
Și ascultă-mă...
