Caută în folclor: alearga

Povestea lui Stan Pățitul

Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute.

Și, ca băiat...

Nu poti potcovi un cal care alearga.

Leneșul mai mult aleargă și zgârcitul (scumpul) mai mult păgubește.

Viţelul care aleargă înaintea vacii este înghiţit de lup.

Orice om aleargă după folosul său.

La focul aprins, aleargă cu foalele.

Cine aleargă după mai mult pierde şi puţinul pe care-l are.

Minciuna aleargă, adevărul păşeşte şi totuşi ajunge la timp.

Şoarecele care aleargă spre sinucidere trece pe sub barba unei pisici adormite.

Cine aleargă după umbră, îşi pierde timpul degeaba.

Un câine bun nu aleargă după oricine-l strigă.

Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă.

Norocul aleargă după prost şi prostul fuge de el.

Gura desfrânată, mai tare aleargă decât piatra din deal răsturnată.

Omul la rău aleargă cu armăsarul şi la bine merge cu carul.

Zgârcitul mai mult prăpădeşte şi leneşul mai mult aleargă.

Cine aleargă mult, mănâncă unt.

Carul plin merge încet, cel deşert aleargă şuchet.

Cel de se teme de moarte, aleargă după ea.

Mulţi aleargă la nuntă, dar numai mirele se foloseşte.