Tu, Transilvanie neprihănită Trasă de râuri ce curg...

Tu, Transilvanie neprihănită

Trasă de râuri ce curg perechi

înstrăinată de-o grea ursită

de trupul poporului nostru străvechi

Leagăn etern sanctuarelor dace

rai al iubirilor noastre dintâi

tu n-ai trăit nici o oră de pace

stâlpi funerari ai avut căpătâi

Jaful cel crâncen, spinii din gură

orice zidire ţi se surpa

vale a plângerii, loc de tortură

supplex valah, Transilvania mea

Dar după veacuri negre de fiere

se deşteptară viscolitori

urmaşii Romei să-ţi dea putere

purtând la arme frunze şi flori

În prag de iarnă, când se adună

tainele lumii pe lângă foc

şi când zăpada muşcă din Lună

şi-n vin dă floarea de busuioc