Dumnezeu nu umple decat atat cat este gol in noi.
Cele mai importante lucruri la un om sunt ochii si talpile. Ar trebui sa fie capabil sa vada lumea si sa mearga pentru a o cuceri.
Asa cum arheologia gandurilor noastre usor arata, omul este o inventie de data recenta. Si e una care poate se apropie de finalul ei.
Fiecare om are interese si motivatii proprii si il doare in primul rand de necazurile lui si mai apoi ale altora.
Omul este produsul gandurilor sale.
Omenirea e un tren deraiat intr-o gara pustie, fara linie de refugiu. Nu traieste, ci moare incet, acoperita de mizeriile propriilor nimicnicii.
Oamenii au tendinta de a crede raul in locul binelui.
Ca sa izbutesti, trebuie mai ales sa stii sa cunosti oamenii, sa le ghicesti sufletul, sa descoperi in darul zambetului lor, gandul ascuns.
Oamenii mor ca sa poata trai omenirea.
Nu-mi este rusine ca sunt invalid, mi-e rusine ca sunt om.
In viata fiecare purtam un steag pe care e scris cu litere mari: Eu!
Omul nu renunta decat la ceea ce nu-i trebuie, ori la ceea ce e imposibil. Dar pentru aceasta i se cere multa filozofie.
Adevarata provocare a umanitatii nu este evolutia, cat conservarea.
Omul ingamfat este intotdeauna mic la suflet.
Daca nu mai crede ca isi poate salva fratii, omul este pierdut.
Omul este o casa pe care o termina de zidit moartea.
Sunt in pace cu Dumnezeu. Conflictul meu este cu Omul.
Fiecare fiinta umana tinde sa aiba propriul sau caracter; sa fie ceea ce altii nu sunt si sa faca ceea ce altii nu pot face.
Inger si demon in acelasi timp, omul traieste drama de a nu fi nici una nici alta, ci mai mult de atat, libertatea de a fi om, creat dupa chipul si asemanarea Celui ce Este.
Oamenii sunt ca otelul. Cand isi pierd cumpatul, isi pierd si valoarea.
Omul este un animal care refuza sa se multumeasca cu implinirea dorintelor animale.