Tânăra Domniţă a încălecat: Pentru prima oară merge la...

Tânăra Domniţă a încălecat:

Pentru prima oară merge la vânat,

Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte,

Să vâneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte.

Tinerime-aleasă toţi voinici băieţi,

Intrarmaţi cu paloş, suliţi şi săgeţi,

Îi urmează veseli. Zgomotul e mare;

Cornul suflă-ntr-una la patru hotare.

Se începe goana. Tânăra copilă

Tremură de spaimă, tremură de milă,

Văzând că-mprejuru-i acea tinerime

Face-atâtea jertfe cu aşa cruzime.

Totdeun-un suflet c-al ei delicat

Cu cruzimi de-acestea greu va fi-mpăcat!

Pe când lăcrimează, iată că de-odată,

Din desiş, în faţă-i un cerb se arată,

Cu bogate coarne, cu pasul uşor,

Asudat de goană, cu ochi rugător,

Vine şi-ngenuchie l-ale ei picioare

Graţie imploră, ca să nu-l omoare.