Noaptea lui Odiseu

Porti mari, de fier, se-nchid cu intuneric
Si vulturi cad prin aerul confuz
Mari bolovani manati de raul sferic,
Surpati din maluri de un vant de duca iara
Ca valurile tu, femeia mea-n auz
Din asteptarea somnului ma chemi afara

Si-ntins cum sunt pe blanuri de feline
Pietrosu-mi trup incet calatoresti
Mireasma grea, de mosc, patrunsa-n mine,
Si cand visez la lupte barbatesti
Cand parul ca un streag invins ti-l fluturi
La marile serbarile Eleustine

Si mor trist, in asternuturi.

Treptele luminii, 1970

“Corneliu Sturzu, citat despre poezie”