Mai baiete, mai voinice,

N-a ramas alta pe-aice

Decit sa-ncarci ghintul bine
Si-apoi la drumuri te-atine,

Ca sa vezi, cine mai vine.

Caci faina nu mai ai,

Nici galbeni poti sa mai dai

La cel bir din ist pamint...

Trasni-i-ar Dumnezeu sfint

Sub tarina de mormint !



Eu prin grosuri tot sezui

Si-a plati bir nu putui...

Bata-i crucea ! cum nu-i doar

Sa ne bata, sa ne-omoare,

Sa ne-ngroape la-nchisoare !



S-a dus vremea cea bogata,

De-si punea nevasta spata

ªi prn zemnic si pe-afara,

Apoi vindea pinza-n tara

Si purta la git odoara.



Iar romanul cu opt boi

Si cu saptezeci de oi

Tot mulgea, mereu mulgea,

Habar de nimic n-avea

Si birul usor platea.



Dar acum, mai baietele,

Fara fir de mustetele,

Mincasi nevoile grele...

Dare-ar dracii printre ele,

Sa scapam de magurele !



Caci gasim prin codrii verzi

Potici, carari de te perzi...

Vie-apoi sa ne goneasca !

Iar Dumnezeu sa-i fereasca

De urgia haiduceasca !



Cat a fost dorul in mine

De-a trai cu totii bine,

Am lucrat la cel ogor

Ca tot omul muncitor,

Sa fiu maicei de-ajutor.



Dar m-am razbatut de tot

Si-a suferi nu mai pot

Ocari, fiere si batai,

Urgisind bietii flacai

Si facindu-i din buni rai !



Sariti cu toti, mai baiati,

Si-n dusmani din greu taiati,

Caci acolo ne-i scapare !

Sariti pe cai toti calare.

Sa tragem spre lunca mare.



Dau calcii in negrul meu,

S-apuc in lume mereu...

Macar capul sa mi-l taie,

Vreau sa vars singe piraie

Sub topor si sub bataie !



Caci mi-i sufletul mihnit,

C-am ajuns de ne-au robit,

Si m-au prins un dor nebun

Tot amarul sa-mi razbun

Prin desisul de alun !



Cintic haiducesc

“Costache Negri, citat despre poezie”