De fapt, ce defineste mai exact o viata: supunerea la un destin previzibil sau inventarea cu orice pret a propriului destin? Unde incep mistificarea, cinismul, si tradarea si unde se sfarsesc visul, candoarea si duplicitatea? Ce rol joaca istoria si convulsiile ei in aceasta supunere sau alegere a destinului, cel mai adesea fara drum de intoarcere? Rafuiala cu sine si cu lumea are un alt sens decat acela de a infrunta cu constiinta curata farsa cruda a mortii sau nu este decat o ultima si inutila bravura?

Rafuieli

“Constantin Stoiciu, citat despre viata”