Cand sufletele spalate se cer Un debuseu, o fisura, un decolteu pe pieptul vietii in ecorseu. Urcati in caderea abrupta, viermii din carnuri se-nfrupta. Pe lujerul florilor rasar coarnele diavolului. La hotar de milenii,...Citat de Toma Grigorie despre poezie, suflet, cer, cădere, apă, viață
În mintea lui îşi înjghebă planul. Să se suie pe luger în sus, să meargă, să meargă şi să meargă, până în vârf; şi de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură – sau o vedea el ce-o face. Atunci se mişcă din nou şi,...Citat de Emil Garleanu despre pietre, minte, clipă, lume
Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi ce minune! Cu ochişorii lui mărunţi, cât nişte fire de colb, îl cuprindea întreg. Şi ce întunecime, câtă umezeală sub frunzişoara lui! Ce căutase dansul acolo? Iar din mijlocul tăriei...Citat de Emil Garleanu despre minune, dans, lumină, îndoială, cer, pământ, lume