Soarta lumii!

Poezie de Constantin Obadă despre Uitare, Crimă, Infractori, Destin, Jocuri, Vis, Eternitate, Omenie, Durere, Oameni

Soarta lumii!

Soarta lumii-n dor resoarbe,
Trubadura ei..., visare!
Delirând, în jocuri oarbe,
Uită-n trai, străvechi altare!

Uită..., cum mizerii curmă,
Flori..., ce-ar fi putut să fie,
Cum durerea..., cea din urmă,
Moare-n plumbi..., de omenie!

Uită..., triste, largi pustiuri,
Glaciale-n veci..., toride,
Când, dă ample interviuri,
Unor..., capete sordide!

Văd..., năpârci, sărind în spume,
Sfâșiind..., aceste versuri:
„Să fim drepți! Nu-ntreaga lume,
E..., cuprinsă de eresuri!”

Unde cresc, roade iubirii,
Dacă-s oameni, dați pierzării?
Crima..., spurcă taina firii,
Veșnic..., setea înălțării!
Caiet Nr. 5 - Poezii 1971
Data scrierii: 26 dec 1969
Poezie de Constantin Obadă despre uitare, crimă, infractori, destin, jocuri, vis, eternitate, omenie, durere, oameni.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=